Alo, alo, aici Radio România

Totul pornește de la o călătorie. În 1971, Nicolae Ceaușescu a vizitat China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord și Mongolia, iar ce a văzut acolo i-a rămas în minte ca model pentru un București refăcut pe scară mare.

Cutremurul din 1977 a grăbit planurile, și așa au apărut Casa Poporului, bulevardul Victoria Socialismului și Biblioteca Națională, toate pe locul unor cartiere întregi dărâmate.

Casa Radio trebuia să fie piesa mai izolată a acestui plan.

A fost gândită pentru Muzeul Național de Istorie al Republicii Socialiste România, ca un fel de frate mai mic al Casei Poporului, cu șapte etaje, două corpuri identice așezate în oglindă și intrarea principală dinspre Știrbei Vodă.

Șantierul a început în 1986, pe zece hectare unde fusese hipodromul orașului, care aparținea clubului Steaua.

Pe 23 august 1989, când erau gata doar fațada și structura de rezistență, clădirea a găzduit parada de Ziua Națională, ultima de acest fel. Cuplul Ceaușescu a privit de la balcon cum defilau armata, pionierii și sportivii dinaintea unei Revoluții care avea să vină peste câteva luni.

După 1989, șantierul a rămas în așteptare. În 1992 clădirea a trecut la Radioteleviziunea Română, ca nou sediu pentru radioul public, și de acolo vine numele ei de azi, deși amenajarea a rămas fără bani. Ani la rând a fost subiect de povești înfricoșătoare, locul pe lângă care bucureștenii treceau pe partea cealaltă a străzii.

În 2004 a început capitolul proiectelor imobiliare, cu un parteneriat pe 49 de ani cu firma israeliană Plaza Centers, planuri de turnuri, mall și hotel, un proces câștigat de stat la Washington în aprilie 2026 și altul care continuă la Londra, cu prima înfățișare în mai 2027.

Între timp, Casa Radio rămâne una dintre cele mai fotografiate ruine ale Capitalei, un mastodont pe care turiștii îl privesc cu fascinație, în timp ce orașul încă se întreabă ce ar putea deveni.

Eugen Lovinescu este, poate, omul care a reușit centralizarea majorității de literatură din epoca sa. S-a născut pe 31 octombrie 1881, la Fălticeni, al patrulea dintre cei șapte copii ai unui profesor de istorie, iar la gimnaziu a avut coleg un viitor mare prozator, Mihail Sadoveanu.

A studiat limbi clasice la București, unde i-a ascultat cursurile lui Titu Maiorescu, și și-a luat doctoratul la Paris, în 1909. Săptămâna trecută s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui.

În 1919 a înființat revista și cenaclul Sburătorul. Între 1938 și 1943, cenaclul se aduna în apartamentul lui de la nr. 49 de pe bulevardul Kogălniceanu, în fața Facultății de Drept. Revista a publicat texte de Camil Petrescu, Ion Barbu, Tudor Vianu, Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu.

Ideea lui centrală, sincronismul, spunea că literatura română câștigă atunci când merge în pas cu cea europeană.

A scris peste 60 de volume.

În 1936, candidatura lui la Academia Română a fost respinsă, deși Sadoveanu, colegul lui din copilărie, a fost printre susținători, iar fotoliul a venit abia în 1991, postum.

S-a stins pe 16 iulie 1943, la București, la 61 de ani. A cerut prin testament să fie incinerat, iar urna a ajuns la Fălticeni, în cavoul părinților, în 1993. Apartamentul a fost confiscat în 1950 și i-a revenit fiicei lui, Monica Lovinescu, în 2000. Ea l-a donat Fundației Humanitas Aqua Forte, iar din 2004 acolo au loc, printre altele, Cenaclul Lovinescu și Cercul Noica.

Placa dezvelită în 1946, la inițiativa Monicăi, marchează și azi fațada casei.

Azi e cod galben de ploi și vânt în București, așa că trei idei sunt la adăpost.

Expoziția Generală Română din 1906, o reconstituire, prin fotografii, documente, medalii și cărți, a marii expoziții de pe Filaret.

până pe 15 noiembrie · Palatul Suțu

„Norman Manea – 90. Între dictatură și exil“, o expoziție cu manuscrise, obiecte personale și fotografii de arhivă.

vernisată pe 16 octombrie · Muzeul Național al Literaturii Române, Nicolae Crețulescu 8

„Zgomot de alb“, pictură de Florin Preda-Dochinoiu.
2 noiembrie - 7 decembrie · Galeria Artoteca, Biblioteca Metropolitană București

30 octombrie - 1 noiembrie · Baza Digului Lacului Morii · vineri intrarea e gratuită, sâmbătă și duminică biletul costă 60 de lei

Vrei să fii partenerul newsletter-ului? Lasă-ne un reply acestui mail și revenim imediat!

Citește toate edițiile BDB

Dacă Bună Dimineața București ți se pare interesant, de ce nu îl recomanzi prietenilor?

Mulțumesc că ai citit până aici! 👋 Pe curând!