Suntem în a doua săptămână din cele patru în care primești gratuit ediții complete din viitorul abonament al BDB. Povești pe care nu le publicăm nicăieri altundeva. Nici pe Instagram. La finalul ediției te așteaptă același poll de 5 secunde, iar răspunsul tău decide cum arată abonamentul.
Lectură plăcută!

Acum opt decenii, o bucureșteancă cerea prin testament ca saloanele casei ei de pe strada C.A. Rosetti să găzduiască „primiri amicale". Astăzi se împart farfurii oaspeților care-i calcă pragul. Așa arată cinele la casa Sabinei Brătianu-Cantacuzino.
|

Casa a fost ridicată în 1896, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, același om care a dat orașului Palatul CEC și Biblioteca Centrală Universitară. Dacă fațadele acelea prea bine cunoscute sunt Gottereau „în public", casa de pe Rosetti e Gottereau „acasă": o reședință elegantă, cu ornamente de ceramică policromă glazurată.

Proprietara ei a fost Sabina Brătianu-Cantacuzino (1863-1944), fiica cea mare a lui Ion C. Brătianu. Apropiații îi spuneau, simplu, Tanti Bi. S-a măritat la 21 de ani cu doctorul Constantin Cantacuzino și a fost, o viață întreagă, sprijinul discret al fraților ei mai mici. În timpul ocupației germane din 1916-1918 a rămas în București și a plătit pentru asta cu nouă luni de internare la Mănăstirea Pasărea.

Sursa: Muzeul Național Brătianu / Portretul Sabinei Cantacuzino
Contemporanii descriau casa ei ca pe „o peșteră cu comori", plină de tablouri, mobilă și bibelouri adunate cu pasiune. După moartea soțului ei, în anii '20, Sabina l-a chemat pe arhitectul Petre Antonescu să extindă casa. Ce vedem azi la numărul 37 este varianta gândită de ea în a doua parte a vieții.
Testamentul ei ne spune ce-și dorea de la viitor. Sabina a scris ca, după moartea ei, casa să devină cămin pentru tineri doctoranzi: zece tineri care să-și poată scrie tezele „la adăpost de grijile materiale ale vieții", cu saloanele deschise „pentru primiri amicale și reuniuni". A donat-o Așezămintelor Ion C. Brătianu încă din timpul vieții. Istoria a avut însă alte planuri, iar după naționalizare în casă a funcționat o unitate militară.
Azi, la parterul casei s-a deschis Bun, un restaurant în care se mănâncă „pe împărțite": farfurii inspirate din bucătăria mediteraneană, așezate în mijlocul mesei, din care ciugulește toată lumea. Restaurarea îi face cinste clădirii și Sabinei: multe dintre elemente au fost păstrate, recondiționate sau refăcute cu bun gust.

Sursa: Restocracy
De prima dată după ce i-am călcat pragul am știut că vreau să mă întorc, ceea ce am și făcut. Am avut astfel timp să fac o listă cu ce mi-a plăcut cel mai mult, în cazul în care ajungeți acolo:
Cremă de feta cu ardei copți și sumac - 36 lei
Ciuperci Shimeji tempura cu sos Chili Morita - 32 lei
Pastramă de berbecuț românesc - 60 lei
Caracatiță la grătar - 110 lei
Doradă roșie la grătar cu sos Beurre Blanc - 125 lei
Tiramisu - 38 lei
|

Dacă tot am deschis subiectul locurilor care au fost altceva înainte, mai am unul. Care s-a păstrat foarte bine de 100 de ani.

Pe strada Ion Brezoianu 23-25, la doi pași de Cișmigiu, stă Palatul Universul. Aici a bătut, aproape jumătate de secol, inima presei românești. Ziarul Universul a fost fondat în 1884 de ziaristul italian Luigi Cazzavillan și a ajuns cel mai mare cotidian al României. Palatul pe care îl vedem azi a fost ridicat între 1926 și 1930, după planurile arhitectului Paul Smărăndescu, la inițiativa directorului Stelian Popescu: în față birourile și redacția, în spate tipografia.
În anii buni, Universul apărea zilnic în 50.000 de exemplare, iar vânzătorii strigau titlurile în stradă.

Sursa: Cultura la Dubă / Ziarul Universul în 1935
După 1948 peste clădire s-a așternut liniștea. S-au mutat aici redacția și tipografia Informației Bucureștiului, iar prin anii 2000 palatul ajunsese o ruină. A fost consolidat și readus la viață abia la mijlocul anilor 2010, ca hub pentru industrii creative, plin de arhitecți, designeri și freelanceri. Locul a rămas fidel poveștilor puse pe hârtie (sau ecran).

La mezaninul palatului găsești Beans & Dots, o cafenea de specialitate cu boabe prăjite la The Barn, în Berlin. Nu spun asta cu ușurință: cafeaua e cu siguranță printre preferatele noastre din București. Unde mai pui că e oprirea perfectă după o plimbare în Cișmigiu.
Tot aici poți sta cu laptopul să lucrezi în timpul săptămânii (unde e foarte posibil să ne găsiți).

Asta a fost o mostră din "Abonamentul bucureșteanului"
Dacă ediția de azi ar fi doar pentru membrii abonați, ce-ai simți?

Dacă Bună Dimineața București ți se pare interesant, de ce nu îl recomanzi prietenilor?
Dă mai departe (forward) acest e-mail
Sau trimite linkul: https://buna-dimineata-bucuresti.beehiiv.com/
Mulțumesc că ai citit până aici! 👋 Pe curând!



